Într-o lume în care datele noastre personale ajung pe servere departe de controlul nostru (Google Drive, Dropbox, iCloud), ideea de a avea un cloud privat, găzduit chiar la tine acasă, devine din ce în ce mai atractivă. Dacă folosești Linux, ai deja la îndemână tot ce îți trebuie pentru a construi un sistem eficient, securizat și 100% sub controlul tău.

De ce să-ți faci propriul cloud?

• Confidențialitate – Datele nu mai trec prin servere străine.

• Acces complet – Tu decizi ce se întâmplă cu fișierele tale.

• Costuri reduse – Fără abonamente lunare.

• Flexibilitate – Poți adăuga funcții personalizate (calendar, contact sync, galerii foto etc.).

Ce iti trebuie:

• Un server (poate fi și un mini PC, un Raspberry Pi, sau un laptop vechi).

• O conexiune la internet cu IP public sau cu serviciu de DNS dinamic (ex: DuckDNS).

• Linux instalat (Ubuntu Server, Debian, Arch – orice preferi).

• Minim 2 GB RAM și 20 GB spațiu liber (ideal SSD).

• O soluție de cloud software (Nextcloud, Seafile, ownCloud etc.).

[mai mult...]

În era în care datele și fișierele personale se înmulțesc exponențial (poze, video, backupuri, filme, proiecte), nevoia de a avea un sistem de stocare centralizat, sigur și accesibil de oriunde devine tot mai mare. Și aici intră în scenă NAS-ul (Network Attached Storage). Dacă vrei să-ți faci propriul NAS acasă, TrueNAS este una dintre cele mai bune opțiuni disponibile – gratuită, puternică și ușor de folosit.

TrueNAS este un sistem de operare open-source (bazat pe FreeBSD sau Debian, în funcție de varianta aleasă) care transformă un PC vechi sau un mini-server într-un NAS profesional. Este dezvoltat de iXsystems și vine în două variante:

• TrueNAS CORE – gratuit, bazat pe FreeBSD

• TrueNAS SCALE – tot gratuit, dar bazat pe Linux, cu suport pentru containere (Docker, Kubernetes)

Pentru majoritatea utilizatorilor de acasă, TrueNAS CORE e suficient. Dacă vrei și virtualizare, containere și scalabilitate, SCALE e mai potrivit.

Hardware minim recomandat:

• Procesor: 64-bit (dual-core sau mai bun)

• RAM: minim 8 GB (recomandat 16 GB pentru ZFS)

• 1 SSD (pentru sistem) + 1 sau mai multe HDD-uri (pentru stocare)

• Placă de rețea gigabit

• Un PC vechi, un server second-hand sau o placă gen Intel NUC, Dell T30, HP Microserver.

[mai mult...]

În lumea Linux, Ubuntu este una dintre cele mai populare distribuții, apreciată pentru stabilitate, comunitate și ușurință în utilizare. Totuși, pentru anumite activități — cum ar fi producția audio, video, gaming competitiv, aplicații industriale sau robotică — latența sistemului poate deveni un factor esențial. Aici intervine versiunea Low Latency a kernelului Ubuntu.

Ce înseamnă „Low Latency”?

Un kernel Low Latency este o versiune modificată a kernelului Linux care prioritizează timpul de răspuns al sistemului în fața throughput-ului brut. Practic, răspunde mai rapid la evenimente (click-uri, semnale audio, input-uri MIDI, etc.), reducând întârzierea (latency) dintre cauză și efect.

Acest tip de kernel este ideal pentru:

• Muzicieni care folosesc DAW-uri (ex: Ardour, Bitwig, Reaper)

• Studio-uri de post-producție

• Aplicații real-time: robotică, automatizări, simulatoare

• Gaming de înaltă performanță (ex: eSports, VR).

[mai mult...]

GNOME este unul dintre cele mai populare medii desktop pentru Linux, apreciat pentru simplitatea și coerența sa vizuală. Totuși, în forma sa standard, GNOME poate părea limitat pentru utilizatorii care vin din KDE, Windows sau chiar macOS.

[mai mult...]

KDE Plasma este unul dintre cele mai personalizabile și puternice medii grafice din ecosistemul Linux. Deși oferă o experiență modernă “out of the box”, adevărata lui forță apare atunci când îl ajustezi în funcție de stilul tău de lucru.

[mai mult...]

Compilarea unui kernel personalizat nu mai este ceva rezervat doar dezvoltatorilor. Dacă vrei performanță maximă, un sistem ultra-optimizat și un control absolut asupra hardware-ului tău, atunci un kernel custom este soluția. Beneficiile includ:

• Boot mai rapid

• Consum redus de resurse

• Eliminarea componentelor inutile

• Optimizare pentru procesorul tău exact

• Latency redus (ideal pentru audio/video sau gaming)

[mai mult...]

Arch Linux și distribuțiile derivate (precum EndeavourOS, Manjaro sau ArcoLinux) oferă utilizatorilor un control total asupra sistemului. Totuși, gestionarea pachetelor din AUR (Arch User Repository) poate fi anevoioasă fără un helper bun. Aici intervine paru, un AUR helper modern, rapid și intuitiv scris în Rust.

Ce este paru?

paru este un AUR helper dezvoltat ca o alternativă modernă la yay. Este compatibil cu pacman, folosește o interfață similară, dar vine cu funcții suplimentare, cum ar fi:

• Suport pentru culori și UI prietenoasă

• Prompturi interactive pentru alegerea pachetelor

• Căutări fuzzy

• Completări automate în shell.

[mai mult...]

Arch Linux este cunoscut pentru flexibilitatea și controlul total pe care îl oferă utilizatorilor. Dacă ești în căutarea unui mod avansat de a îmbunătăți performanța sistemului tău, mai ales pe sisteme moderne cu procesoare multicore, noul framework de scheduling extensibil din Linux — sched_ext — ar putea fi ceea ce cauți.

sched-ext este un framework recent introdus în kernelul Linux care permite rularea de scheduleri personalizați în user space. Spre deosebire de clasicele CFS (Completely Fair Scheduler) sau BFS (Brain Fuck Scheduler), sched-ext permite dezvoltatorilor și pasionaților să testeze și să folosească noi algoritmi de scheduling fără a recompila kernelul de fiecare dată.

Acest framework este perfect pentru tweaking avansat, oferind control granular asupra prioritizării sarcinilor, latenței și consumului de resurse.

[mai mult...]

[mai mult...]

Emby este o platformă open-source (cu funcții premium disponibile) care îți permite să îți organizezi, transcodezi și accesezi biblioteca media de pe orice dispozitiv: telefon, tabletă, browser sau TV. Seamănă cu Plex, dar oferă un control mai mare asupra serverului.

[mai mult...]