Pe versiunile noi de Hyper-V disk-urile virtuale folosite pentru masini sunt de tipul VHDX. Pe variantele vechi de Hyper-V disk-urile sunt de tip VHD. Extensiile respectivelor variante sunt .vhdx & .vhd.

In cazul in care dorim sa testam modificari asupra masinilor fara a afecta datele originale si pentru a avea o varianta rapida de a readuce masina la o varianta precendenta, folosim functia de Checkpoint. Aceasta functie face acelasi lucru ca si echivalentul Snapshot din alte soft-uri de virtualizare.

In momentul in care se creaza un astfel de checkpoint pentru o masina virtuala, starea actuala se salveaza si Hyper-V-ul creaza un fisier ajutator pentru disk-ul virtual cu extensie .avhdx sau .avhd (in functie de versiune) in care vor fi trecute diferentele fata de disk-ul original. Orice date se scriu din acest moment vor fi stocate in disk-ul de diferentiere. Masina virtuala va fi modificata automat de catre soft-ul de virtualizare (Hyper-V) si disk-ul folosit va fi cel de diferentiere. Ca si legatura intre cele 2 fisiere, disk-ul original este numit din acest punct disk-ul parinte pentru disk-ul de diferentiere.

La sfarsitul utilizarii checkpoint-ului, acesta se sterge. Stergerea checkpoint-ului NU INSEAMNA stergerea datelor. Inseamna, in schimb, combinarea celor 2 fisere ce contin date in unul singur si pastrarea masinii la starea actuala. Exista si varianta de a reveni la starea din momentul creeri checkpoint-ului daca modificarile incercate au dat esec.

Astfel de checkpoint-uri pot fi create manual de catre Administratori in cazul in care urmeaza sa faca actiuni cu potential distructiv asupra masinilor virtuale. Nu ne referim aici la stergere de date. Ne referim la upgrade-uri de aplicatii, update-uri de sistem de operare, Instalari de aplicatii, etc.

[mai mult...]