Informații generale despre NIS ( Legea 362/2018)

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice a intrat în vigoare de la 12 ianuarie 2019. Legea transpune așa-numita Directivă NIS (Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune) și:

• are drept scop creșterea nivelului de pregătire a statelor UE pentru a face față la incidentele de securitate informatică și respectiv creșterea gradului de încredere a cetățenilor în Piața Digitală Unică
• se adresează specific
  • Operatorilor de Servicii Esențiale (OSE) din 7 sectoare de activitate economică (a se vedea Anexa la lege pentru detalii) astfel:
    • Energie
    • Transport
    • Sectorul bancar
    • Infrastructuri ale pieței financiare
    • Sectorul sănătății
    • Furnizarea și distribuirea de apă potabilă
    • Infrastructură digitală
  • Furnizorilor de Servicii Digitale (FSD) din trei categorii, respectiv: piețe online, motoare de căutare online, servicii de cloud computing (conform art. 3 lit o)
• stabilirea de măsuri și cerințe pentru asigurarea efectivă a securității (art. 25)
• notificarea incidentelor survenite
  • legea stabilește cerințe de notificare a incidentelor către autoritatea națională (art. 26) pentru categoriile sus-menționate
  • pentru stabilirea încrederii și conform practicilor privind confidențialitatea în asigurarea securității informatice, legea conține prevederi referitoare la protejarea secretului comercial și a altor informații comunicate CERT-RO în cursul notificărilor și managementului incidentelor.
  • totodată legea instituie un mecanism de primire de notificări și de la alte categorii/alți operatori economici (notificare voluntară)
• cadrul instituțional și de cooperare: legea stabilește cadrul instituțional la nivel național și cadrul național de cooperare în asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice prin:
  • desemnarea CERT-RO – Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică ca autoritate națională cu atribuții de reglementare, supraveghere și control și care va îndeplini și:
    • Funcția de Punct Unic de Contact la nivel național
    • Funcția de echipă CSIRT națională (echipă de răspuns la incidente de securitate informatică la nivel național și de participare la răspunsul comun la nivel european)
• Inițiază un proces de identificare a operatorilor de servicii esențiale și înscriere a acestora în registrul operatorilor de servicii esențiale
• legea prevede totodată reguli privind auditarea rețelelor și sistemelor OSE și FSD, înființarea de echipe CSIRT/CERT publice, private sau sectoriale precum și reguli privind formarea în domeniu.

[mai mult...]

Fiți precauți la schimbarea subită a unor practici comerciale stabilite anterior cu partenerii comerciali, în special a conturilor de e-mail, a conturilor bancare și a valutelor în care se fac plățile, precum și țării în care sunt deschise conturile. Verificați și telefonic la furnizor sau client, la un număr de telefon deținut anterior și verificat, dacă modificările solicitate prin e-mail sunt reale.

Business E-mail Compromise Fraud „BEC Fraud” este definit ca o fraudă complexă ce țintește societățile comerciale ce lucrează cu furnizori sau clienți străini (activități de comerț exterior) și efectuează cu regularitate plăți prin transfer bancar. Din analiza cazurilor investigate, s-a constatat că societățile comerciale ce desfășoară activități comerciale din România (cu personalitate juridică română) au avut calitatea de victimă, în majoritatea cazurilor, în sensul ca au trimis bani în alte conturi decât cele legitime ale furnizorului extern.

Din aceeași analiză a rezultat că, în aproape toate cazurile semnalate, compromiterea sistemelor informatice, respectiv a adresei de poștă electronică, a avut loc la societățile comerciale străine care erau în relații comerciale cu cele române.Majoritatea victimelor au raportat că utilizează transferuri online ca metodă curentă de efectuare a plăților către furnizori sau parteneri externi de afaceri, în baza unei relații comerciale anterioare și a bunei credințe în practica comercială.Societățile comerciale române fraudate nu au un tipic anume de activitate, elementul comun fiind dat de faptul că toate desfășoară activități de comerț exterior și efectuează plăți curente în străinătate.

Frauda are trei componente principale:

1. Componenta de Social Engineering – prin care se strâng date istorice online, referitoare la societățile țintite (sediu social, persoane din management, CUI, cont bancar, adrese de poștă electronică, portofoliu de clienți, eventuale documente accesibile online ce prezintă elemente de identificare ale societății comerciale ce pot fi utilizate pentru a crea aparența de legitimitate).

2. Componenta de intruziune/compromitere a adresei de poștă electronică.(EAC – Email Account Compromise.)

3. Deschiderea unui cont cu acte false în străinătate, pe numele furnizorului sau clientului străin.Schema infracţională presupune accesarea în mod neautorizat a conturilor de e-mail ale unor societăţi comerciale din străinătate, monitorizarea corespondenţei purtate de către angajaţii respectivei societăţi şi simularea corespondenţei reale cu societatea parteneră din Romania, prin intermediul unei adrese de e-mail asemănătoare sau identice. Această activitate are de regulă ca finalitate deturnarea transferului de bani către un cont bancar diferit faţă de cel al beneficiarului legitim, acest cont bancar fiind controlat de către alţi membri ai grupării infracţionale.

[mai mult...]