1   – tail

Comanda tail este una dintre cele mai utile instrumente pentru depanarea prin fișiere jurnal foarte rapid. Această comandă Linux afișează pur și simplu ultimele porțiuni ale unui fișier, care sunt mai susceptibile să conțină erorile în cazul fișierelor de jurnal. Dacă sunteți un sysadmin în căutarea depanării rapide, tail poate fi foarte utilă.

Adăugarea opțiunii -f permite administratorilor să își urmeze jurnalele așa cum sunt scrise in timp REAL.

2   – wget

Pachetul wget este utilizat pe scară largă pentru preluarea fișierelor de pe web și este unul dintre cele două instrumente pentru descărcarea fișierelor pe Linux. Dacă sunteți un administrator al serverului care dorește să accentueze abilitățile Linux, învățarea acestei comenzi este o necesitate.

3   – scp

Comanda scp este folosită pentru transferul fișierelor între gazdele Linux de la distanță în siguranță. Este o copie securizată și permite administratorilor să partajeze fișiere între diferite gazde dintr-o rețea foarte ușor. În plus, scp permite unele caracteristici convingătoare, cum ar fi posibilitatea de a gestiona accesul ssh, folosind cifre sigure și așa mai departe.

Aceasta comanda copiaza tot continutul folderului “test” in userul : rot , calea /data/rot/incoming/OFP

Această comandă descarcă fișierul text de la gazda de la distanță pe mașina locală. Puteți utiliza, de asemenea, scp pentru a copia fișiere de la mașina locală în gazdele de la distanță și de la o gazdă de la distanță la mai multe mașini de la distanță.

4   – rsync

Rsync este un alt utilitar excepțional pentru transferul fișierelor de la distanță. Este un înlocuitor modern pentru instrumentul rcp și permite administratorilor să sincronizeze fișierele ușor între sursă și destinații. Instrumentul rsync este extrem de rapid și flexibil, ceea ce îl face o alegere ideală pentru administratorii serverului.

Această comandă transferă toate fișierele HTML de la mașina locală la gazda de la distanță numită new-server. Vă rugăm să consultați pagina principală a rsync pentru a afla toate opțiunile disponibile oferite de acest instrument.

Un alt exemplu :

Acesta transfera toate fisierele din folderul “06.04.2021” la serverul cu destinatia : /hdd_backup1/Backup_pb/04-2021/08-04-2021/

5   – mtr

Utilitarul mtr combină caracteristicile comenzii ping și ale comenzii traceroute într-un singur program. Este una dintre cele mai utilizate comenzi pentru serverul Linux pentru investigarea conexiunilor de pachete și, prin urmare, ar trebui să fii familiar cu mtr.

Opțiunea –report se oprește automat după analizarea a zece pachete și creează un raport pe baza analizei sale. În plus, mtr expune multe alte opțiuni suplimentare pentru abordarea diferitelor tipuri de operații. Pagina de manual oferă o discuție aprofundată cu privire la aceste opțiuni.

6   – free

Comanda free oferă un mod simplu, dar util de verificare a memoriei disponibile și ocupate a serverului dumneavoastră Linux. Este un instrument convingător pentru admini, deoarece analiza spațiului de memorie este esențială pentru întreținerea serverului.

Comanda free este foarte versatilă și oferă o serie de opțiuni suplimentare. Puteți utiliza aceste opțiuni pentru a forma ieșirea de utilizare a memoriei, după cum este necesar. Aruncați o privire la pagina de manual pentru o privire de ansamblu detaliată.

7   – htop

Utilitarul htop este un instrument fascinant pentru monitorizarea fără efort a procesului de utilizare a serverului dumneavoastră Linux. Este o actualizare modernă pentru programul vechi, top. Mai mult decât atât, htop este simplu de utilizat, astfel încât chiar și administratorii noi pot folosi acest instrument.

8 – netstat

Comanda netstat este un instrument Linux convingător care permite administratorilor să vizualizeze toate conexiunile TCP active, stările de socket, tabelele de rutare și multe altele. Dacă sunteți un administrator de server responsabil pentru întreținerea infrastructurii IT la scară largă, comanda netstat poate fi extrem de utilă.

Deoarece netstat oferă multe opțiuni și argumente utile, este mai bine să consultați manualul înainte de a începe să utilizați acest instrument.

9   – nslookup

Această comandă poate fi folosită pentru interogarea serverelor DNS și pentru a obține informații esențiale cu privire la serverele de la distanță. Administratorii serverului Linux folosesc adesea comanda nslookup pentru a obține informații specifice gazdei de la serverele de nume de domeniu (DNS). Aruncați o privire la comanda de mai jos pentru a afla cum funcționează.

Deși pare a fi foarte simplu, nslookup este una dintre comenzile cele mai utilizate pentru mulți admini. Mai mult, nslookup permite administratorilor să utilizeze instrumentul într-un mod interactiv.

10   – dig

Comanda dig oferă funcționalități similare comenzii whois. Puteți să o utilizați pentru a găsi informații specifice unui domeniu. De fapt, numele dig este reprezentat de Domain Information Groper.

Veți obține informații utile cum ar fi adresa IP, timpul de interogare și codurile de eroare atunci când executați această comandă.