Ce este un NAS server?
Aşa cum sugerează şi numele, NAS (Network Attached Storage) este un dispozitiv de stocare conectat la o reţea care permite accesarea permanentă de pe orice alt dispozitiv a fişierelor găzduite pe acesta.
Din punct de vedere fizic, NAS este un dispozitiv care arată ca un sistem desktop clasic de dimensiuni mai mici, cel puţin în privinţa modelelor dedicate utilizatorilor obişnuiţi.
În plus, asemănările continuă şi din punct de vedere al componentelor hardware, întrucât într-un NAS vei regăsi întotdeauna o placă de bază, un procesor, memorie RAM şi o placă de reţea.
Evident, pentru a putea funcţiona, un NAS are nevoie şi de dispozitive de stocare, iar în prezent sunt preferatele hard-disk-urile cu dimensiuni de 2.5” (similare cu cele pentru laptopuri) şi de 3.5” (similare cu cele întâlnite de regulă într-un sistem desktop).
Numeroase modele de NAS permit chiar configurarea hard-disk-urilor în RAID 0 sau RAID 1, back-ul-ul şi siguranţa datelor fiind două caracteristici importante ale acestor dispozitive. Totuşi, de cele mai multe ori, HDD-urile nu sunt incluse în NAS şi trebuie achiziţionate separat.
Spre deosebire de un PC desktop, NAS-ul nu are nevoie de tastatură şi mouse pentru a funcţiona, întrucât toate funcţiile şi setările pot fi accesate prin intermediul unor gadgeturi externe, inclusiv PC, laptop, smartphone şi tabletă.
Un NAS seamana foarte mult cu un PC desktop
Iniţial, NAS-urile erau destinate exclusiv companiilor, care aveau nevoie să ofere angajaţilor şi clienţilor acces permanent la date importante pentru a-şi putea desfăşura activitatea într-un mod eficient.
În condiţiile în care utilizatorii obişnuiţi foloseau de cele mai multe ori doar un calculator desktop drept dispozitiv electronic, aceştia nu aveau nevoie de facilităţile oferite de NAS-uri, mai ales că şi preţurile acestora erau adaptate în mod firesc companiilor.
Cu toate acestea, creşterea numărului de dispozitive electronice conectate la internet şi posibilităţile de partajare a conţinutului cu prietenii şi familia prin intermediul reţelelor sociale au deschis noi oportunităţi pentru NAS-uri.
Pe de o parte, producătorii au început să lanseze NAS-uri speciale pentru userii obişnuiţi şi să includă în acestea numeroase funcţii şi aplicaţii utile, iar pe de altă parte preţurile acestora au scăzut vizibil pentru a se potrivi cu puterea de cumpărare a utilizatorilor finali.
La ce se foloseşte un dispozitiv NAS
În prezent, un dispozitiv de tip NAS este util utilizatorilor obişnuiţi din mai multe motive:
- permite accesarea fişierelor stocate pe NAS de pe orice alt dispozitiv căruia i-ai acordat permisiunea de a se conecta la reţea, indiferent că vorbim despre PC, laptop, smartphone, tabletă sau chiar Smart TV, într-un timp semnificativ mai scurt decât dacă datele ar fi stocate doar pe PC
- permite accesarea datelor şi atunci când nu eşti acasă, prin intermediul unei conexiuni la internet şi a unor aplicaţii software integrate
- permite realizarea de back-up-uri simple pentru toate fişierele sau doar pentru anumite fişiere importante pentru tine
- poate juca rol de server, funcţie utilă pentru cei care vor să-şi găzduiască singuri site-ul fără să lase PC-ul pornit în permanenţă
- poate fi considerat un media center capabil să redea fotografiile, muzică sau filmele stocate pe HDD
Dispozitivele de tip NAS se bucura de o popularitate din ce in ce mai mare
Este adevărat, unele funcţii oferite de NAS-uri se regăsesc deja pe piaţă sub o altă formă. De exemplu, un serviciu de tip cloud precum Dropbox poate înlocui cu succes funcţia de accesare a datelor de pe NAS-uri de pe orice dispozitive, însă aici NAS-ul are două avantaje: o capacitate de stocare semnificativ mai mare, ce ajunge cu uşurinţă la 1 TB spre deosebire de cei câţiva GB oferiţi gratuit de servicii precum Dropbox, şi o viteză de conectare mai bună la reţea decât cea oferită de o conexiune la internet.
De asemenea, NAS-ul este mai eficient pe post de server pentru un site decât un PC obişnuit datorită consumului mai mic de energie, element important în cazul unui dispozitiv pornit în permanenţă.
[mai mult...]
Un tabel bază de date seamănă ca aspect cu o foaie de calcul, deoarece datele sunt stocate în rânduri și coloane. În consecință, este de obicei destul de ușor să importați o foaie de calcul într-un tabel bază de date. Diferența principală dintre stocarea datelor într-o foaie de calcul și stocarea lor într-o bază de date este modul în care sunt organizate datele.
Formularele vă permit să creați o interfață de utilizator în care puteți să introduceți și să editați date. Acestea conțin adesea butoane de comandă și alte controale care efectuează diverse activități. Puteți crea o bază de date fără a utiliza formulare dacă editați pur și simplu datele din foile de date ale tabelelor. Cu toate acestea, majoritatea utilizatorilor de baze de date preferă să utilizeze formulare pentru a vizualiza, a introduce și a edita datele din tabele.
Rapoartele sunt elementele utilizate pentru a formata, a rezuma și a prezenta date. De obicei, un raport răspunde la o anumită întrebare, cum ar fi „Câți bani am primit de la fiecare client anul acesta?” sau „În ce orașe se află clienții noștri?” Fiecare raport poate fi formatat pentru a prezenta informațiile în cel mai lizibil mod cu putință.
Interogările pot efectua mai multe funcții diferite într-o bază de date. Cea mai comună funcție a lor este să regăsească anumite date din tabele. Datele pe care doriți să le vedeți sunt împărțite, de obicei, între mai multe tabele, iar interogările vă permit să le vizualizați într-o singură foaie de date. De asemenea, deoarece în general nu doriți să vedeți toate înregistrările deodată, interogările vă permit să adăugați criterii pentru a „filtra” datele la înregistrările dorite.
Macrocomenzile din Access pot fi considerate un limbaj de programare simplificat, pe care îl puteți utiliza pentru a adăuga funcționalitate la baza de date. De exemplu, puteți atașa o macrocomandă la un buton de comandă dintr-un formular, astfel încât macrocomanda să ruleze ori de câte ori se face clic pe buton. Macrocomenzile conțin acțiuni care efectuează activități, cum ar fi deschiderea unui raport, rularea unei interogări sau închiderea bazei de date. Majoritatea operațiunilor cu baze de date pe care le faceți manual pot fi automatizate utilizând macrocomenzi, astfel că acestea vă ajută să economisiți mult timp.
Modulele, la fel ca macrocomenzile, sunt obiecte pe care le puteți utiliza pentru a adăuga funcționalități în baza de date. În vreme ce macrocomenzile se creează în Access, alegând dintr-o listă de acțiuni de macrocomandă, modulele sunt scrise în limbajul de programare Visual Basic for Applications (VBA). Un modul este o colecție de declarații, instrucțiuni și proceduri stocate împreună ca o unitate. Un modul poate fi un modul de clasă sau unul standard. Modulele de clasă sunt atașate la formulare sau rapoarte și conțin, de obicei, proceduri specifice formularului sau raportului la care sunt atașate. Modulele standard conțin proceduri generale care nu sunt asociate cu alt obiect. Modulele standard sunt listate sub Module în Panoul de navigare, în timp modulele de clasă nu sunt.
