Configurare Sistem de operare

Arch Linux Installation & Configuration Guide

• Data 12/05/2025
• Autor Daniel Ionica
• 1
• 89

1. Boot into Arch ISO

1. Boot from USB and select the Arch Linux option

2. Confirm internet connection:

   bash

   CopyEdit

   ping archlinux.org


2. Set Keyboard Layout (if needed)

3. Update System Clock

4. Partition the Disk

Use fdisk or cfdisk (UEFI example):

Create:

• EFI System Partition (e.g. 512M, type: EFI System)

• Linux filesystem partition

5. Format Partitions

6. Mount Partitions

7. Install Base System

8. Generate fstab

9. Chroot into New System

10. Set Timezone

11. Localization

Uncomment your locale in /etc/locale.gen, e.g., en_US.UTF-8 UTF-8, then:

12. Set Hostname and Hosts File

Edit /etc/hosts:

13. Set Root Password

14. Install Bootloader (Systemd-boot for UEFI)

Create loader config:

Create entry:

Get PARTUUID:

15. Enable Networking

16. Add a User

Enable sudo for wheel group:

17. Install Essential Packages

18. Install a Desktop Environment (Optional)

Example: GNOME

Or KDE:

Or XFCE:

19. Exit, Unmount, and Reboot

Remove installation media when rebooting.

Remediere Eroare 502 – Bad Gateway – Linux

• Data 30/04/2025
• Autor Mihai Geambasu
• -2
• 52

Eroarea 502 – Bad Gateway indică faptul că un server (de obicei un server proxy sau un server de echilibrare a încărcării) nu poate obține o comunicație validă de la un server ascuns în spate (upstream server). Această problemă poate apărea din mai multe motive. Iată câteva sugestii pentru a remedia această eroare pe un server Linux:

1. Verificarea serverului backend:
   • Asigură-te că serverul backend (de exemplu, un server aplicație precum PHP-FPM, Nginx, Apache, etc.) este în funcțiune. Dacă serverul backend nu rulează, serverul proxy nu va putea comunica cu acesta.
   • Poți verifica dacă serverul backend este activ folosind comenzi precum systemctl status [serviciu] sau service [serviciu] status.
2. Verificarea configurației serverului proxy:
   • Dacă folosești Nginx ca server proxy pentru Apache sau alt server, asigură-te că configurația este corectă. Verifică directivele proxy_pass.
   • În cazul Nginx, vezi dacă ai setat corect URL-ul backend-ului, de exemplu:

     location / {
         proxy_pass http://127.0.0.1:8080;  # Asigură-te că acest port este corect
     }
     

3. Verificarea logurilor de erori:
   • Consultă logurile pentru serverul web de proxy și pentru serverul backend. De obicei, logurile Nginx sunt în /var/log/nginx/error.log și pentru Apache în /var/log/apache2/error.log sau /var/log/httpd/error_log.
   • Logurile serverului backend (de exemplu, PHP-FPM) se pot găsi de obicei în /var/log/php-fpm.log.
4. Timeouts:
   • Verifică dacă există timeout-uri configurate care ar putea provoca problema. Asigură-te că serverul backend răspunde la timp la cereri. Poți ajusta valorile de timeout în configurația serverului proxy (de exemplu, proxy_read_timeout în Nginx).
5. Configurarea corectă a rețelei:
   • Asigură-te că serverul proxy poate comunica cu serverul backend. Verifică firewall-ul (de exemplu, iptables, ufw) pentru a vedea dacă nu blochează comunicațiile.
   • Poți folosi comanda curl pentru a testa conexiunea la serverul backend:

     curl -I http://127.0.0.1:8080  # Verifică unde `8080` este portul serverului backend
     

6. Resuscitarea serviciilor:
   • Dacă serverul backend a fost actualizat sau repornit, este posibil să trebuiască să repornești serverul proxy pentru a-l reconecta. Poți face acest lucru folosind:

     systemctl restart nginx   # Pentru Nginx
     systemctl restart httpd   # Pentru Apache
     

7. Configurații de echilibrare a încărcării:
   • Dacă folosești un echilibrator de încărcare, verifică configurația acestuia și asigură-te că toți backend-urile sunt sănătoase și funcționează.
8. Verificarea configurației DNS:
   • Verifică dacă serverul backend poate fi accesat folosind numele de domeniu corect și că înregistrările DNS sunt corecte.
9. Restructurarea cererilor:
   • Verifică cererile de pornire (STARTUP) pentru aplicația backend, asigurându-te că funcționează bine sub sarcină.

Remedierea Erorii 403 – Forbidden – Linux

• Data 30/04/2025
• Autor Mihai Geambasu
• -2
• 43

Eroarea 403 – Forbidden indică faptul că serverul a înțeles cererea, dar refuză să o îndeplinească. Aceasta poate fi cauzată de mai multe motive. Iată câteva sugestii pentru a remedia această problemă pe un server Linux:

1. Verificarea permisiunilor fișierelor și directoarelor:
   • Asigură-te că permisiunile pentru fișierele și directoarele web sunt corecte. De obicei, pentru directoarele ar trebui să ai permisiuni de 755 și pentru fișiere 644.
   • Poți schimba permisiunile corespunzătoare folosind comenzile:

     chmod 755 /cale/catre/director
     chmod 644 /cale/catre/director/*
     

2. Verificarea configurației serverului web:
   • Dacă folosești Apache, verifică fișierul .htaccess. Asigură-te că nu există directive care interzic accesul. De exemplu:

     Order Deny,Allow
     Deny from all
     

   • Verifică și configurația virtual host-ului în apache2.conf sau httpd.conf.
3. Configurația de securitate:
   • Dacă serverul folosește SELinux (disponibil pe distribuții precum CentOS sau Fedora), este posibil ca politicile SELinux să blocheze accesul. Poți verifica statusul cu:

     sestatus
     

   • Dacă SELinux este activat, poți încerca să îl dezactivezi temporar pentru a verifica dacă aceasta este cauza. Dar, pentru o soluție pe termen lung, ar trebui să ajustezi politicile SELinux corespunzător.
4. Verificarea fișierului de loguri:
   • Consultă logurile serverului web pentru mesaje de eroare specifice. De obicei, pentru Apache, logurile se găsesc în /var/log/apache2/error.log sau /var/log/httpd/error_log (în funcție de distribuție).
   • Logurile Nginx se găsesc de obicei în /var/log/nginx/error.log.
5. Verificarea indexării directoarelor:
   • Dacă încerci să accesezi un director care nu conține un fișier index (de exemplu, index.html sau index.php), serverul poate returna un 403. Asigură-te că ai un fișier index valid sau activează listarea directoarelor în configurația serverului, deși nu este recomandat din motive de securitate.
6. Restricții de IP sau utilizator:
   • Verifică dacă există restricții de IP sau reguli de acces în configurația serverului care ar putea bloca cererile. Poți verifica fișierul de configurare pentru orice reguli de permisiuni bazate pe IP.
7. Verificarea grupului utilizatorului:
   • Asigură-te că utilizatorul sub care rulează serverul web (de obicei www-data pentru Apache sau nginx pentru Nginx) are acces la fișiere și directoare.