Tastatură şi trackpad

Pentru cineva care îşi câştigă existenţa tastând şi care a testat sute de notebookuri în ultimii ani, tastatura Dell-ului XPS 13 lasă puţin de dorit. Pentru utilizatorul obişnuit, experienţa utilizării sale va fi însă satisfăcătoare. De menţionat că modelul 9350 înglobează exact aceeaşi tastatură ca şi modelul 9343.

Mie mi-a luat ceva timp să mă obişnuiesc cu feedbackul ei uşor imprecis şi cursa scursă a tastelor, de doar 1.2 mm, venind de pe excelenta tastatură a unui ThinkPad din seria X, şi nu pot spune că sunt pe deplin împăcat cu ea nici în prezent. Însă în comparaţie cu tastaturile întâlnite pe alte ultraportabile, cea de pe XPS13 nu stă rău. Mi-ar fi plăcut totuşi ca tastele să fi fost ceva mai rigide şi să opună mai multă rezistenţă la apăsare, pentru un răspuns mai ferm, lucru care ar fi făcut experienţa utilizării comparabilă cu cea oferită de Apple-ul Macbook Air sau laptopurile din gamele de business ale celor de la Lenovo, HP sau Dell.

Pe de altă parte, tastatura este iluminată pe două nivele, iar layoutul său este bunicel. Eu sunt un mare fan al layoutului US, cu tasta Enter lungă şi îngustă şi Shift-ul din stânga mai lung. Probabil XPS-urile disponibile în România vin însă cu layoutul specific Europei de Est (similar cu cel din poza de mai jos).

Sub tastatură veţi găsi trackpadul, spaţios şi bine delimitat de palm-rest. Suprafaţa sa este realizată din sticlă şi are o textură excelentă, nici prea alunecoasă, nici prea rugoasă. În utilizarea de zi cu zi, trackpadul răspunde bine swipe-urilor, tap-urilor şi clickurilor fizice, însă are anumite probleme în interpretarea gesturilor.

De exemplu, scroll-ul cu două degete agaţă în Chrome, în special în cazul paginilor mari sau pe Timeline-ul Facebook, nu se poate seta navigarea Back şi Forward în browser cu swipe-uri stânga/dreapta cu două degete, iar gesturile cu mai multe degete caracteristice Windows-ului 10 nu sunt întotdeauna recunoscute sau interpretate corect.

Gesturile pe trackpad au reprezentat de altfel o problema pentru XPS-ul 9343 încă de la început, iar experienţa s-a imbunătăţit în oarecare măsură odată cu trecerea la Windows 10. Modelul 9350 foloseşte acelaşi trackpad, cu aceleaşi puncte forte şi lipsuri. Comparat cu trackpadurile altor laptopuri ce rulează Windows însă, cel întâlnit pe XPS 13 aş zice că este peste medie, iar dacă nu sunteţi împătimiţi utilizatori de gesturi, l-aţi putea considera chiar bun.

Ecran

În România, XPS-ul 13 este disponibil cu un ecran tactil cu panel IGZO IPS şi rezoluţie 3200 x 1800 px. La prima vedere, acest ecran este impresionant. Rezoluţia, unghiurile de vizibilitate, culorile excelente şi contrastul bun îl fac o alegere demnă de un laptop din gama superioară.

Însă, ar fi o problema. Modelul testat se foloseşte de o tehnologie asociată cipurilor grafice Intel numită Dynamic Brightness Control. Aceasta adaptează automat luminozitatea ecranului în funcţie de conţinutul sau, dar de multe ori duce la un ecran prea întunecat, în special în condiţii de lumină ambientală puternică. Există un update pe site-ul Dell ce permite dezactivarea acestei funcţii şi redă controlul manual asupra luminozităţii, însă cei ce nu cunosc acest detaliu s-ar putea să rămână cu o impresie greşită asupra acestui ecran, aceea că nu e suficient de luminos.

Ar mai fi un aspect de menţionat aici. Pe alte pieţe XPS-ul 13 este disponibil şi cu un ecran mat şi rezoluţie 1920 x 1080 px, cel ce echipează modelul pe care îl am eu. Acesta nu este tactil, însă utilitatea unui ecran tactil pe un notebook non-convertibil o consider oricum limitată. Pe de altă parte, nu este nici lucios, fapt ce îl face mai potrivit utilizării în lumină puternică sau afară, în bătaia soarelui. E drept, panelul FHD nu este la fel de luminos ca cel QHD+ (cu update-ul menţionat mai sus instalat) şi nici la fel de precis în afişarea culorilor, însă este suficient de bun pentru utilizarea de zi cu zi.

Una peste alta, consider panelul mat o opţiune excelentă pentru acest laptop şi mi-ar fi plăcut să fie oferit şi în România, mai ales în condiţiile în care ecranul touch duce la o creştere substanţială a preţului XPS-ului în magazine. În magazinul oficial Dell din US, update-ul de la ecranul mat la cel touch costă $350. Făcând o paralelă simplă, coroborată cu preţul XPS-ului în magazinele din vestul Europei, estimez că versiunile cu ecran mat ar putea fi cu circa 1500-1700 de lei mai ieftine decât cele cu ecran touch. Pe lângă aceasta, panelul FHD este şi mai puţin avid de energie decât cel cu rezoluţie superioară.

Hardware şi utilizare zilnică

Modelul testat de noi este echipat cu un procesor Intel Core i7-6500U de ultimă generaţie, cu cip grafic Intel HD 520, 16 GB memorie RAM şi un SSD ce suportă viteze NVMe de 512 GB. Cu alte cuvinte, este configuraţia de top disponibilă pentru acest ultraportabil în Europa.

Performanţele sunt solide, notebook-ul făcând faţă cu brio cerinţelor utilizării zilnice: browsing, aplicaţii Office, rularea de conţinut multimedia, multitasking, editare de conţinut foto şi chiar video. Desigur, platforma hardware este una low-voltage, aşadar acest laptop nu este gândit pentru task-uri extrem de complexe, însă poate face faţă şi aplicaţiilor precum Premiere, Eclipse, VMWare şi altor softuri avide de resurse, atât timp cât îi înţelegeţi limitările şi vă adaptaţi cerinţele corespunzător.

• 3Dmark 11: P1600;
• 3Dmark 13: Cloud Gate – 6077, Sky Diver – 3640, Fire Strike – 864;
• PCMark 08: Home Conventional – 2467;
• CineBench 11.5: OpenGL 32.92 fps, CPU 3.55 pts, CPU Single Core 1.19 pts;
• CineBench R15: OpenGL 38.49 fps, CPU 313 pts, CPU Single Core 126 pts.
• GeekBench 3: Single Core – 3158, Multi Core – 6633;

Procesorul Skylake cu grafică Intel HD 520 poate chiar rula şi jocuri relativ recente, atât timp cât detaliile şi rezoluţia sunt cel mult medii.

Aşadar, una peste alta, experienţa utilizării acestui laptop a fost excelentă. Boxele cu volum puternic şi calitate audio bunicică pentru această clasă au ajutat şi ele, mai ales în experienţa multimedia. Există însă un domeniu unde lucrurile cam scârţâie: apelurile video. Datorită formatului compact al XPS-ului 13, webcamul este plasat undeva sub ecran, în partea din stânga, astfel că încadrarea este una ciudată, iar performanţele microfoanelor plasate pe muchia din faţă a laptopului nu sunt nici ele excelente.

De menţionat că în utilizarea de zi cu zi o configuraţie cu procesor Core i7 nu este necesară din punctul meu de vedere, modelele cu procesor Core i5 şi 8 GB de RAM fiind la rândul lor capabile să se descurce cu brio în taskuri uzuale şi fiind mai plăcute în utilizare, deoarece nu ating temperaturi la fel de ridicate.

Dell-ul XPS 13 este compact, astfel că spaţiul interior este extrem de limitat. Prin urmare nu este de mirare că atât componentele interne cât şi elementele de carcasă se încălzesc destul de mult în utilizarea de zi cu zi, şi mai ales atunci când sistemul este pus serios la treabă.

Modelul testat, echipat cu procesor Core i7, se încălzeşte mai rapid decât versiunea pe care o deţin eu, cu procesor Core i5, şi devine chiar neplăcut de utilizat “pe picioare” în zilele călduroase. Mai mult, ventilatorul din interior porneşte mai des decât pe versiunea cu procesor Core i5, a cărui ventilator rămâne de cele mai multe ori inactiv în utilizarea zilnică.

Trecând mai departe, un aspect extrem de important de menţionat aici este legat de modulul Wi-Fi integrat pe XPS-ul 9350. În proximitatea routerului, s-a comportat normal, însă atât calitatea semnalului cât şi vitezele au scăzut dramatic atunci când m-am îndepărtat de router la peste 10 metri, în zone în care XPS-ul meu 9343 (şi multe alte laptopuri testate în decursul anilor) se descurcă încă suficient de bine.

Problema aceasta este des raportată de proprietarii de XPS-uri 9350 pe forumuri şi în teorie este una ce ţine de drivere, însă eu nu am găsit o soluţie pentru a o remedia în perioada de teste. Aşadar, dacă plănuiţi să folosiţi acest laptop mai departe de router sau în zone cu semnal Wi-Fi mediu/slab, s-ar putea să fiţi dezamăgiţi.

Baterie

XPS-ul 13 9350 include o baterie de 56 Wh şi un încărcător compact, de 45 W. Autonomia modelului cu ecran QHD+ nu este însă excelentă, bateria fiind capabilă să ofere cam 4-5 ore de utilizare uzuală într-o încărcare. Autonomia în cazul utilizării lejere sau a rulării de conţinut video este mai bună, dar încă departe de cea marketată de cei de la Dell. Detalii mai jos:

• 4.5 W (~12 h 30 min de utilizare) – idle, Power Saving Mode, ecran la 0%, Wi-Fi oprit;
• 8.5 W (~6 h 30 min de utilizare) – browsing uşor şi editare de texte în Google Drive, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 6.5 W (~8 h 30 min de utilizare) – playback video 1080p, fullscreen, pe Youtube în Internet Explorer, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 5.5 W (~10 h de utilizare) – playback 1080p, fullscreen, fişier .mkv în aplicaţia Movie, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 7 W (~8 h de utilizare) – playback 4K, fullscreen, fişier .mkv video în aplicaţia Movie, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit;
• 15 W (~3 h 45 min de utilizare) – browsing uzual în Edge, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi pornit.

Autonomia este de altfel unul din principalele aspecte de care posesorii de XPS-uri 13 se plâng în prezent. Modelele cu ecran FHD se vor descurcă ceva mai bine, ecranul IGZO QHD+ fiind unul avid de energie. Însă nici acestea nu ajung la cele 18 ore menționate de Dell în materialele de presă.

De exemplu, XPS-ul meu 9343, care ar fi trebuit să ofere conform hârtiei autonomie de spre 15 ore de utilizare, nu a fost niciodată capabil să reziste mai mult de 6-7 ore de utilizare medie, iar în timp bateria a pierdut aproape 20% din capacitate, în ciuda faptului că a fost utilizată cu maximă responsabilitate. Concluzia o trageţi singuri…

Personal, nu înţeleg lipsa configuraţiilor cu ecran mat FHD pe piaţa din România, acest panel fiind în opinia mea cel mai bine adecvat unui ultraportabil de 13-inch de tip clamshell. Modelul cu procesor Core i5, 8 GB RAM, 256 GB SSD costă în magazinele din Germania circa 1300 EUR, aşadar ar fi putut fi disponibil şi la noi pentru circa 6000-6500 de lei, un preţ care l-ar fi făcut atractiv pentru o gamă mai largă de potenţiali cumpărători.

E drept, potențialii clienți pentru un astfel de laptop nu sunt oricum numeroși pe piaţa românească, însă chiar şi în aceste condiţii cei de la Dell au decis să ţintească doar o parte dintre ei, oferind configuraţii de top, cu preţuri însă pe măsură.

Concluzii

Una peste alta, personal rămân un fan al Dell-ul XPS 13, atât al versiunii 9343 pe care o deţin, cât şi a versiunii mai noi, 9350, care nu reprezintă de altfel un upgrade major. Da, versiunea mai nouă oferă hardware de ultimă generaţie, o baterie puţin mai mare şi un port Thunderbolt 3, însă în utilizarea de zi cu zi diferenţele dintre cele două versiuni sunt minore spre insesizabile, cu excepţia cazului în care cumva doriţi să rulaţi jocuri pe un astfel de notebook, caz în care avantajele soluţiilor grafice integrate în procesoarele Skylake sunt evidente.

Pe de altă parte, consider că XPS-ul 13 cu cel mai bun raport preţ-performanţe este cel menţionat în capitolul precedent, cel cu procesor Intel Core i5 şi ecran mat FHD, care nu este disponibil în România. Versiunea de bază la noi porneşte deja de la peste 8000 de lei, fiind prohibitivă pentru majoritatea doritorilor de ultraportabile. Astfel, mă aştept că o bună parte a lor să se îndrepte spre modele precum Asus Zenbook UX305 sau Acer Aspire S13, care deşi nu oferă aspectul, construcţia şi chiar şi unele din dotările XPs-ului 13, beneficiază de un raport preţ calitate superior, configuraţiile medii fiind disponibile pentru circa 4500-5000 de lei.

În concluzie, deşi consider că XPS-ul 13 este unul dintre cele mai bune laptopuri portabile existente pe piaţă, nu pot spune că reprezintă prima mea alegere, datorită configuraţiilor existente în magazine.